delete

Neruşinarea

delete

Numărătoare inversă pentru ACL III

Ziua 12, ora 18:00 – a treia parte (numaratoare inversa)

Ședințele ACL-ului nu au lămurit nimic. Poate țin secret hotărârile, poate au tras de urechi oameni, poate păstrează pentru a doua săptămână acțiunile importante. Oricum o dăm, nimic nu pare că se mișcă.
Conferința de presă a lui Klaus Iohannis e așa cum ne-am obișnuit: fără cap și fără coadă. Candidatul a intrat repede în niște subiecte economice pe care se vede că nu le stăpânește. Dorința lui a fost să ne spună că Ponta e rău. Fără linie narativă, fără o adresare către electorat și la multe săptămâni după ce Victor Ponta a transmis că, dacă va ieși Președinte, Klaus Iohannis va tăia pensii, salarii, va crește taxe, ș.a.m.d. Singurul lucru normal pe care îl avea de făcut Klaus Iohannis era sa vină și să se adreseze direct românilor, singurii cu care a spus că are ce discuta. ”Vă aștept lângă mine. România nu poate ajunge pe mâna socialiștilor. Victor Ponta este răul infinit, Satana, Lucifer, Belzebut, Bafomet și urmașul lui Ion Iliescu, al minerilor, e cel care interzice românilor să voteze, care ne va da pe mâna rușilor, chinezilor, mongolilor, tătarilor și otomanilor, cel care ne va scoate din Uniunea Europeană și din NATO.” Nimeni nu așteaptă de la Klaus Iohannis soluții economice astăzi. Electoratul așteaptă emoția anti-Ponta pentru că cifrele obținute de Klaus Iohannis sunt un dezastru atât de mare încât e posibil ca în pauzele ședințelor de campanie ale ACL, Vasile Blaga să își scrie deja discursul prin care îi cere scuze lui Traian Băsescu pentru că a rupt PDL-ul. Asta ca să fie pregătit cu un plan B când se vor anunța rezultatele prin care Ponta devine Președinte.
Cu câteva ore înainte, la finalul primei ședințe ACL, singurul care mai avusese energia de a vorbi publicului a fost Ludovic Orban. Destul de cenușiu și obosit, Orban cred că e conștient că dacă nu câștigă alegerile Iohannis, zilele sale în PNL sunt numărate. A plimbat și el sacra și intangibila icoană a lui Klaus Iohannis fără să spună nimic concret. Câteva detalii organizatorice care interesează cel mult activul de partid, dar nimic pentru urechile electoratului.
Concluzii: Dezordine și lipsă de idei. Rămâne aceeași întrebare: e candidatul imposibil de consiliat sau echipa de campanie incredibil de slabă?

delete

Numărătoare inversă pentru ACL II

Ziua 12, ora 11:00 – a doua parte (numaratoare inversa)

ACL e in sedinta. PSD a terminat sedinta si a si iesit cu directiile de atac:
1. Klaus Iohannis rupe Transilvania de Romania. Uite asa se iau voturile de la Ghița Funar, Vadim Tudor și Dan Diaconescu. Plus, mesaj de sustinere pentru voturile din Moldova si Muntenia.
2. PNL e dezamagit de Klaus Iohannis. Pentru voturile lui Tariceanu si Melescanu si un pic de non-combat prin filialele PNL.
3. Noi am luptat impotriva astora de la PDL si uite cum se lafaie Vasile Blaga si ai lui in scaunele de la sediul USL. Pentru ca Iohannis l-a tradat pe Antonescu, prietenul nostru a fost un naiv. Asta e lovitura anti-Antonescu in cazul in care il bate gindul sa il sprijine pe Klaus Iohannis.
4. USL se reface, Tariceanu e linga noi. Asa se tine in viata campania anti-Basescu si se fac promisiuni pentru cine e dispus sa nu se alature lui Iohannis (nu conteaza spectrul politic, nu e stinga vs dreapta, e Romania vs Basescu).
PSD a iesit in ziua 12 de trei ori de dimineata si pina la ora 11:00. De la ACL ruleaza inregistrarea de ieri cu Klaus Iohannis declarind ca nu discuta cu nimeni. Coalitia anti-Ponta traieste doar pe Facebook. Coalitia anti-Iohannis e vie si bine mersi.
Subiectul central al ultimelor doua zile, dezastrul de la votul din strainatate, e ca si inexistent pentru ACL. Sigur, Klaus Iohannis e revoltat, dar era si mai bine daca in loc de conferinta de presa de duminica seara s-ar fi dus si el la MAE sa protesteze. Probabil au considerat ca gesturi din astea ieftine facea doar Traian Basescu, ei sunt baieti fini, nu apeleaza la acte extreme.
Pina acum, PSD e ultra-profesionist comparativ cu ACL. Mai ramine ca ACL sa iasa si el cu niste glumite de campanie, cu poze photoshopate si nemultumiri de pension. Astept cu interes jurnalul de campanie al lui Klaus Iohannis din ultimele trei zile. Cel real, nu cel scris la comunicare.

Concluzii: PSD nu vrea sa convinga natiunea, vorbeste pe limba bazinului electoral de care are nevoie ca sa cistige. Restul nu conteaza, nu au decit sa voteze cu Iohannis atit timp cit sunt sub 50%. ACL nu a iesit din retorica generala si neaplicata. Poate vin cu ceva in urma sedintelor. Situatia il impinge pe Klaus Iohannis in postura de candidat contra-sistem, pozitie deloc confortabila pentru personalitatea lui.

delete

Numărătoare inversă pentru ACL

Ziua 12

Klaus Iohannis si ACL au la dispozitie 12 zile pina la votul din 16 noiembrie. Acum, cu popcornul in mina, stam si noi sa ne uitam la ce se va intimpla si ce vor face strategii de campanie. Ieri a fost zi de sedinte la ACL si au anuntat ca directiile strategice sunt doua: lucreaza la mesaje si se vor intilni cu filialele care au subperformat.
Azi au inceput un nou rind de sedinte si cauta pe online oameni care sa ii ajute sa inteleaga trenduri si posibile directii de comunicare. Nimic concret pina la ora asta.

Concluziile pentru ziua 12:

– Nu stiu ce sa faca. In timp ce PSD isi urmeaza planul pas cu pas, la ACL e nevoie de sedinte in care sa se gaseasca solutii. Asadar, nici nu se asteptau la ce s-a intimplat si nici la un procent asa de prost pe cit este cel obtinut de Klaus Iohannis.
– Cea ma probabila strategie va fi sa caute o solutie magica (silver bullet) sau un soi de minune care sa intoarca electoratul din drumul lui catre Victor Ponta. Vesnica ultima carte. Cind nu stim ce sa facem, ne rugam sa ne ajute divinitatea sau vreun erou specialist in comunicare.
– Ar trebui sa presupunem ca vor reusi in mai putin de doua saptamini ceea ce nu au reusit in mai bine de doua luni. La asta adaugati si gindul care umbla pe holurile ACL: Ce ne facem daca nu cistigam? Ce se va intimpla cu Vasile Blaga si PDL? Unde se duce Klaus Iohannis cind se va duce de la Bucuresti si cui lasa PNL-ul? Vechiul PNL.
– Pentru Elena Udrea si Monica Macovei, pentru ce inseamna viitorul lor politic personal, victoria lui Klaus Iohannis nu reprezinta mai mult de o piedica. Ambele au nevoie sa stea in opozitie mai degraba, decit pe margine. Asa ca, daca vor spune ceva in sustinerea lui Klaus Iohannis, o vor face cu jumatate de gura.
– Daca insumam toate cele de mai sus: debandada totala la ACL.

delete

Klaus Iohannis a pierdut alegerile

Klaus Iohannis a cules ce a semănat. După o campanie dominată de indolenţă în acţiuni, de aroganţă comunicaţională şi mesianism personal bazat pe un mit creat la Sibiu, neamţul nostru a reuşit să piardă din primul tur. Soarta s-a dovedit de multe ori generoasă şi chiar şi acum îi mai oferă o şansă în turul doi. Dar dacă Victor Ponta va fi preşedinte peste două săptămâni, acest fapt i se va putea imputa, în cea mai mare măsură, lui Klaus Iohannis.

[…]

Şi, ca portretul negativ al celui care nu a mişcat un deget ca să îl învingă pe Victor Ponta să fie complet în micimea campaniei sale, a reuşit să facă suficiente declaraţii lipsite de sens politic şi care i se vor întoarce împotrivă în turul doi. Aroganţa de a declara, fără nicio logică şi susţinere, că nu va negocia cu Elena Udrea şi Monica Macovei, pentru turul doi, se va simţi la vot. Cei care le-au votat pe cele două nu îl vor vota niciodată pe Victor Ponta. Poate câteva cazuri izolate care vor vota din răzbunare, dar problema majoră rămâne lipsa lor de motivaţie în a veni şi a vota cu Klaus Iohannis. Declaraţiile neinspirate şi vădit arogante au fost făcute atunci când candidatul ACL era sub impresia propriei apariţii mesianice. Acum, dacă va negocia ceva cu Elena Udrea sau Monica Macovei o va face cu cel puţin un genunchi în pământ.
Să fim realişti, Klaus Iohannis rămâne răul cel mai mic şi după votul de duminică. În mod ironic şi pervers, Victor Ponta promovează în continuare un mesaj de împăcare naţională, linişte şi unitate, dar din scrâşnetul dinţilor săi se aude frustrarea care a început cu înfrângerea lui Adrian Năstase şi teoria celor două Românii inventată după de a pierdut în faţa lui Traian Băsescu. Cu Victor Ponta la Cotroceni vom avea un dezastru simbolic la scară naţională. Nu vom avea doar două Românii, vom fi fiecare cu a lui, gravitând în jurul României lui Victor Ponta.

[…]

Citeste articolul integral aici.

 

 

delete

Am semnat pentru Macovei, am votat cu Iohannis

Gata? A trecut? S-au publicat sondajele? Uite, acum pot să spun. Deși am semnat pentru Macovei, am votat, în cele din urmă, pentru Iohannis. Multă vreme am fost nehotărît dacă să o fac sau nu, însă am zis că e mai bine să mă duc.

Macovei, deși a avut cea mai agresivă campanie, a avut și unul dintre cele mai populiste programe. Pare un program făcut pe genunchi, care amestecă noțiuni de stînga cu noțiuni de dreapta și pare axat pe un singur scop – să-i bage la pușcărie pe adversarii politici. Dar nu de asta nu am votat-o. Nu am votat-o pentru că nu cred într-un mesaj anti-partide, așa bune, proaste, cum sînt ele. Un președinte trebuie să colaboreze cu parlamentul și trebuie să se supună voinței acestuia. Nu cred într-un președinte fără susținere politică, adică susținerea partidelor. Cum își aplică el programul? Pocnind din degete? Nu prea cred. Fără un partid relativ puternic în spate, așa cum e sistemul de la noi, un președinte nu poate face nimic. Apoi, nu cred în hipsterisme. A avut prea multe elemente în program care au tins să atragă mai degrabă progresiștii decît dreapta. Nu am înțeles ce legătură are Roșia Montană cu președintele țării.
Şi-a creat un cerc exclusivist și elitist de susținători. Cînd vrei să conduci o țară, încerci să atragi de partea ta oameni din toate zonele, nu numai un cerc care se autoizolează în propria-i trufie.
Ea sau staff-ul ei au lansat o serie de discuții aberante care pun sub semnul întrebării valențele ei democratice: desființarea partidelor, prelungirea programului în diaspora, re-anchetarea privatizărilor din 90 încoace, atacurile furibunde la adresa lui Iohannis, care, spun ei, ar trebui să se retragă din cursă (așa ceva e imposibil, iohannis nu se poate retrage nici dacă moare) ș.a.
Mi-a displăcut opțiunea ei pentru un prim ministru – Daniel Morar. De ce? Pentru că a anchetat corupți. Un prim ministru trebuie să facă cu totul alte lucruri decît să stea ca zbirul cu biciul pe guvern, pe parlament sau pe alte instituții.
În mare, campania Monicăi Macovei a semănat cu campania lui Nicușor Dan pentru București. Întărîtă pentru scurt timp niște exaltați, însă nu propune nimic fezabil și rezonabil.

Am votat, în cele din urmă, cu Iohannis. M-am dus la vot pentru că am considerat că avea nevoie, în primul tur, de un vot pentru moral. Nu al lui, ci al alegătorilor care vin în turul 2. Acum, cu scandalul secțiilor suplimentare din diaspora și din București, cred că motivația va fi mai mare.
Sînt conștient că ACL (sau PNL) este plină de păduchi, însă cred că e mai bine să avem, cel puțin deocamdată, un conflict între două forțe relativ egale, decît utopii sau un partid aproape unic, cum era psd-ul pe vremea lui năstase.

delete

Alegeri prezidenţiale 2014. Mii de români batjocoriţi la Londra

UPDATE: Cetăţeni români scandînd “Vrem să votăm”, la Londra, după 6 ore de aşteptare la coadă, în stradă.

UPDATE: Se scandează “Vrem să votăm” şi “Vrem ştampile”.

Tocmai am primit imaginile următoare de la o româncă – Daniela Vasile – aflată de 5 (cinci) ore la coadă pentru a-şi exercita dreptul constituţional la vot. La Londra, la sediul ICR, SV 150 Londra 1, 1 Belgrave Square. Coada, desfăşurată pe două laturi ale clădirii, mai cuprinde, după estimările celei care mi-a trimis pozele, încă ~5000 de persoane. Unii au venit, au văzut, au renunţat. Cei care au rămas au început deja să îngheţe din cauza frigului care s-a lăsat pe seară.

Aşa ceva este  mai mult decît revoltător, este de nepermis. Se încearcă – şi se pare că se şi reuşeşte sau se va reuşi – să nu li se permită unor cetăţeni români să-şi exercite dreptul constituţional la vot. Asta se întîmplă cu România, în 2014, ţară membră UE şi NATO, nu numai la Londra, ci şi în multe alte locuri din Europa.

Click pe foto pentru a mări imaginile.

delete

Hai să punem umărul cu toţii să scăpăm de aştia. Se pare că se poate.

O scurta nota, luati-o cum vreti si cine se supara, sa-i fie de bine:

Indiferent de detaliile finale, pare inevitabil ca dat fiind trendul electoral actual, incepand de peste cateva ore, toti romanii decenti, responsabili si cu mintea acasa vor trebui sa faca un front electoral comun impotriva pericolului Ponta, USD si a asociatilor si complicilor lor politici economici si mediatici. Vor trebui sa treaca peste tot ceea ce-i desparte si sa se uneasca in a pune umarul impreuna la trimiterea la cosul de gunoi a acestui regim si a reteleor de coruptie organizata ce-l sustin.

Asta e tema zilei, a saptamanii, a anului, a momentului istoric. Atat.

Deci, ce rost au, prieteni, daca avem oarecare pretenii de maturitate si pragmatism ca in faza asta sa o tinem una si buna cu marotele si puerilele sicanari de campanie cu care ne-am ilustrat cu totii pe in aceasta campanie electorala? Hai sa zicem ca ieri mai avea sens, desi e discutabil cat ajuta si pe cine incontinenta provocata de febra electorala.
Dar azi?!

Gata. Ajunge. Haideti sa vedem daca intr-adevar lucrurile stau asa rau pentru regimul Ponta. Ar fi incredibil ca masina de campanie sa ia sub 45% dupa ce a cumparat, manipulat si manarit cu bugetul de stat si guvernul sub control sa dea un asa imens rateu cand avea nevoie de o demostratie de forta paralizanta. Ar fi cea mai mare surpriza.

Oricum ar fi insa, ideea e ca ceea ce urmeaza cere concentrare, unitate si depasirea fazei puerile si individualiste. Gata. Ne-am defulat, ne-am exibat si ne-am ilustrat pana acum suficient. Ne stie tot facebookul pe fiecare in parte ce tari, ce morali si ce atoatestiutori si clarvazatori suntem.

Gata. Acum trecem la treaba serioasa. Hai sa punem umarul cu totii sa scapam de astia. Se pare ca se poate.

delete

Nu lăsaţi papagalul să tragă lozul în locul vostru. Votaţi!

Eu sînt convinsă că celui care a fost, cu bune şi cu rele,  îi este greu spre imposibil să creadă că nu mai candidează. Şi că prin procură dezastrul e previzibil. E structural luptător, nu spectator. Şi-ncă unul care nu se împacă cu înfrîngerea. Mi-e milă de el, dar mult mai tare mi-ar fi milă de mine, de ai mei, de voi, de noi toţi, în cazul în care ne-am umple de roşu. Ne ajunge roşul de pe străzi, din decembrie 1989. Datorită căruia, astăzi, putem alege.  Ca să nu ne întoarcem de unde am scăpat, după 25 de ani, trebuie doar să votăm.

Alegerile, cea de azi şi cea de peste două săptămîni, sînt între vest şi est. Despre asta este vorba, înainte de orice altceva. Aveţi două variante spre vest, le ştiţi. Că votaţi una, că votaţi altul, îi ştiţi voi, votaţi pe cine credeţi, dar votaţi. Nu vă lăsaţi intimidaţi, descurajaţi, speriaţi de absolut nimic. Nu-s decît semne clare că unora le e frică de voi, de votul vostru. Să le fie lor acum, nu nouă în următorii cinci ani, cel puţin.

Nu am avut o campanie electorală adevărată, nu avem, unii dintre noi, nici candidaţii pe care ni-i doream.  Nu ne mai ajută acum nimic, nici certurile, nici discuţiile.  Acum nu mai putem face nimic. Nimic altceva decît să votăm. Cu inima, cu dinţii strînşi, nici asta nu mai contează. Cu ştampilă valabilă pe buletinul de vot, asta e tot ce contează. Azi şi peste două săptămîni. Cum şi de ce am ajuns aici, cine ne-a adus aici, avem destul timp să analizăm după. După ce votăm azi şi după ce votăm peste două săptămîni.

Să ne încercăm norocul, dar nu lăsînd papagalul să tragă lozul în locul nostru. Votaţi. Nu avem nimic de pierdut, dar poate fi foarte mult de cîştigat. Începînd chiar de azi, este extrem de important. Nu lăsaţi pe două săptămîni ce puteţi face azi. Votaţi!

delete

Fiecare cu mintea şi conştiinţa sa civică în faţa oglinzii propriei conştiinţe

Lasand de-o parte deprimanta explozie publica de imaturitate, stupizenie si iresponsabilitate, patologicul colectiv al atator egouri frustrate si in cautare de tinte, scuze si pandanti publici pentru inadecvarile, caderile si imposturile lor personale, lucrurile sunt simple:

1. Data fiind actuala situatie, NU poate fi vorba de vot strategic in primul tur in sensul clamat de unii. NU exista scuza logica a autoamagirii sau autojustificarii de ce nu ai vota cu candidatul cel mai aproape profiului tau moral, politic sau uman.

2. Data fiind actuala situatie, NU exista nici scuza si rationalizarea echivocurilor morale. E clar ca unii candidati, in imperfectiunea lor sunt MULT superiori moral altora. Deci hai sa nu venim cu nodul in papura si cu ideea ca toti sunt o apa si un pamant moralmente. Daca un mare sau mic formator de opinie se duce la vot in ideea asta si s-a autoconvins de justetea pozitiei sale si o mai prezinta si public ca reper electoral, e problema sa, nu a noastra. E problema sa in fata oglinzii, nu a noastra in fata arenei opiniei publice. Tot ceea ce putem face e sa ne uitam jenati in alta parte. Sa pretindem ca nu vedem.

3. Daca e insa sa o luam pe logica si nu pe mimarea ei sub acoperirea moralitatii pentru a prezenta partipriurile noastre, in turul doi situatia este de o simplitate aproape aritmetica si prin implicatie simplitatea situatiei in turul unu devine si ea evidenta:

Sa luam o ipotetica: Cu o saptamana inainte de votul final Candidatul A are 55% si Candidatul B are 45%. Cat il desparte pe Candidatul B de victorie?

5,1%.

Cu o saptamana inainte de votul final Candidatul A are 54% si Candidatul B are 46%. Cat il desparte pe Candidatul B de victorie?

4,1%.

Cu o saptamana inainte de votul final Candidatul A are 53% si Candidatul B are 47%. Cat il desparte pe Candidatul B de victorie?

3,1%.

Cam asta e tot. In asta se decide victoria sau infrangerea. O marja de maximum 5%.

Acest 5% sau 3% insusi este, date fiind conditiile, volatil in structura si magnitudinea sa absoluta. 5% din 100 e 5. 5% din 1000 e 50. 5% din 10000 e 500. 5% din 100000 e 5000. 5% din 1000000 e 50000. Din cine? Din cei ce se prezinta la urne. Oricine ar fi ei.

De asta votul discipinat si negociat in turul doi al sustinatorior candidatilor ce nu intra in turul doi, e asa de important. Din ei se ridica acel 5% decisiv. De asta e important ca minoritatile sa intre discipinat si cu mintea clara la urne atat in turul intai cat si in turul doi. Minoritati cum sunt, pot conta masiv in marea ecuatie.

Cat despre restul: fiecare cu mintea si constiinta sa civica in fata oglinzii propriei constiinte.

« Previous Entries Next Entries »