Ioan Rus, damblaua presată a lui Ponta

Ioan Rus, ieri, 02.09. 2012: “Presiunile nu se fac aşa, că te sună la telefon şi îţi spune. Eu am avut o discuţie cu primul-ministru care mi-a explicat că mulţi din conducerea USL consideră că s-ar putea acţiona astfel încît să fie mai puţini. Eu i-am explicat premierului că cadrul legal şi constituţional care funcţiona în acel moment în România nu permite niciun fel de mişcare, nici stînga, nici dreapta. I-am zis că avem două variante: fie mă ascund în spatele lui şi el să reziste în faţa presiunilor de partid, fie eu plec. Eu nu mă

Duvăz, oarecum fără nici o scuză

Adevărul – conferinţă de presă,  Bogdan Niculescu – Duvăz, deputat PSD: “Reprezentantul USL a ținut să arate că, deși există discuții contradictorii pe această temă, procurorii aparțin de Ministerul Public, care e subordonat Guvernului, însă care se bucură de o oarecare autonomie.” Asta mi-a adus aminte că, acum 10-12 ani, a fost cît pe-aci să-mi fie oarecîtva operată tiroida. După vreo două luni de niscaiva stări de leşuială fără nici o cauză evidentă, ceva spasme musculare şi o senzaţie pregnantă de sete, după

Şocant! Ponta a fost cinstit. Vor să f

Oricît de greu ar fi de crezut acum, după seria absolut halucinantă de minciuni rostite în cavalcadă de către Ponta, s-a întîmplat ca acesta să spună şi adevărul. În dimineaţa zilei de 7 decembrie 2009, după ce devenise sigur că uriaşul lor mecanism – partide, sindicate, presă scrisă, televiziuni, societate civilă –  pus în funcţiune pentru cîştigarea preşedinţiei, pierduse pe mîna unui singur Geoană, Ponta a spus nişte adevăruri. Ascultaţi-l. Reporter: Spuneau colegii dumneavoastră că au oprit numărătoarea paralelă în