Putin, CCR şi scandalul Pussy Riot
Din competiţia naţională “Denigrarea CCR”, organizată ca urmare a hotărîrii prin care s-a invalidat referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, nu putea lipsi poetul Iaru. Care a produs, pentru Caţavencii, articolul “EXCLUSIV! Iulia Moţoc, blonda de la CCR, plagiază”.
Am zis articol? Mă scuzaţi. Mizerie cu pretenţia de investigaţie e corect. Care mizerie se termină – într-un final! – făţarnic, unsuros şi jalnic acuzator, aşa: “Ar trebui să mai spun ceva, acum, la sfîrşit, grav, înălţător, justiţiar şi moral. Dar nu mai e nimic altceva de zis decît motto-ul dnei Motoc, blonda de la CCR: Nu numai că trebuie făcută Justiţie, dar trebuie, de asemenea, să vedem că se face! Păi, să se facă!”
Cum ştiam deja că Iaru nu e-n stare să spună ceva “grav, înălţător, justiţiar şi moral” şi nici ceva important, adaug, îi dau cuvîntul cuiva care nu numai că poate, dar şi ştie exact cum stau lucrurile. Aşadar, Dan Alexe, pe Facebook:
Iaru nu e doar tîmpit, dar şi răuvoitor. Femeia nu făcea altceva decît să dea share la niște articole. Sursa e acolo: Belga, agenția de presă belgiană, urmată de ziua şi ora la care agenția a difuzat depeşa. Depeşa e scrisă foarte jurnalistic de un jurnalist “native”, de limba franceză.
Nimic de făcut, nu?
Ei, şi s-a invalidat. Ei, şi ce-o să facă Băsescu, dacă se întoarce? Nimic. Ce să mai facă? E terminat. USL n-o să renunţe niciodată la sfînta luptă împotriva dictaturii, Crin şi Ponta nu vor ieşi din scenă, Felix e de neclintit, Guvernul şi Parlamentul sînt împotriva Cetăţeanului din Garaj, Nea Ion e împotrivă, Şova e împotrivă, Fenechiu e împotrivă, domnul Dogaru e împotrivă. Gâdea, Badea, Ciuvică şi toate televiziunile USLamiste nu vor depune armele, ci vor chema în continuare la răscoală împotriva tiraniei marinarului, iar poporul, după cum s-a văzut, nu-l mai suportă. Şapte milioane şi ceva, care au votat demiterea, nu se compară cu nouă sute şi ceva de mii, care au votat împotrivă. România Dictatorului e insignifiantă prin comparaţie cu România Televizorului. Ce să mai facă Băse, chiar dacă se întoarce?
Ar trebui să fie evident. Dar evident că nu mai este, în tot vacarmul, în toată deruta întreţinută televizual. Ce are de făcut Băsescu e foarte limpede: nimic. Exact. Nimic. Şi anume, absolut nimic din ce-a făcut Crin Antonescu, pe aripile puciului, la Cotroceni. Nimic din deturnarea României de la drumul ei, firesc, spre Occident, spre civilizaţie, în UE şi în NATO, nimic din minciunile, din sfidările, din insultele, din mîrlăniile şi din gafele de impostor cu ifose prezidenţiale servite Europei şi Americii, nimic din batjocorirea legii, nimic din mutilarea Statului de Drept, nimic din siluirea democraţiei la care Crin şi tovarăşii lui de joacă sinistră, iresponsabilă, de-a politica
de colhoz, stepă şi clan cu dosare penale, s-au dedat de cînd au declanşat acest bîlci
imund.
Aşa este, există două Românii. Una minţită şi ţinută captivă, cu pomeni de la buget, în sărăcie şi în derută, ca rezervor de voturi pentru clanurile oligarhilor populişti. E România care vrea să meargă înapoi. Şi există România cealaltă, care vrea să meargă înainte. Sfioşi cu sondajele, în această perioadă, sociologii nu s-au înghesuit s-o cuantifice. Dar ea există, şi nu e deloc insignifiantă. România aceasta ştie foarte bine, din bun-simţ, că Domnia Legii este condiţia esenţială a evadării din sărăcie şi disperare. Chiar dacă nu-l iubeşte, pentru asta a votat cu Băsescu în două alegeri prezidenţiale la rînd. Pentru asta vrea să-l vadă înapoi la Cotroceni. Pentru asta n-a ieşit la referendum.
România care vrea să meargă înainte se sprijină, în acest moment, pe nişte procurori şi judecători. Li se spune “ai lui Băsescu”. Treaba e că Occidentul, UE şi NATO, Europa civilizată şi America sînt de acord cu procurorii şi cu judecătorii “lui Băsescu”. Occidentul, care a primit România la masa lui fiindcă România i-a cerut-o, vrea Domnia Legii. Vrea să vadă treaba terminată. Iar asta ar însemna ca flăcăii şi mîndrele care batjocoresc legea, siluiesc democraţia şi încearcă să deraieze ţara de la drumul e firesc, spre civilizaţie, să ajungă acolo unde merită, terminaţi. Cam ăsta ar fi nimicul pentru care Occidentul îl sprijină pe Terminat, dorind să-l vadă înapoi înfuncţie. Cam ăsta e nimicul care ar trebui terminat, conform legii.
UPDATE: LOVITURA DE STAT A EŞUAT
După o şedinţă care a durat mai puţin de trei ore, Curtea Constituţională a României, reunită în plen, a hotărît, cu majoritate legală, calificată, invalidarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Conform preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, “CC a constatat că referendumul este valid din punct de vedere al organizării, dar că nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum.”
Judecător CCR, Tudorel Toader: “Decizia a fost luată cu majoritatea legală cerută. Rezultatul este cel de invalidare.” ADEVĂRUL
Comunicatul dat publicităţii de Curtea Constituţională a României (conform MEDIAFAX)
“În ziua de 21 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.i) din Constituţia României şi al art.46-47 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritatea de voturi prevăzută de art.47 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, a hotărât :
«1. Constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, a fost respectată.
2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns „DA” la întrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”, iar 943.375 (11.15 %) au răspuns „NU”.
3. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
4. La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează interimatul domnului George – Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.
5. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de Preşedinte al României.
Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.
Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.»
Dezbaterea a avut loc la data de 21 august 2012 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader, judecători.”
Adevărul – conferinţă de presă, Bogdan Niculescu – Duvăz, deputat PSD: “Reprezentantul USL a ținut să arate că, deși există discuții contradictorii pe această temă, procurorii aparțin de Ministerul Public, care e subordonat Guvernului, însă care se bucură de o oarecare autonomie.”
Asta mi-a adus aminte că, acum 10-12 ani, a fost cît pe-aci să-mi fie oarecîtva operată tiroida. După vreo două luni de niscaiva stări de leşuială fără nici o cauză evidentă, ceva spasme musculare şi o senzaţie pregnantă de sete, după toate analizele de sînge care nu indicau ceva în neregulă, internistul a considerat că ar fi bine să mă vadă şi un endocrinolog, că poate “e ceva cu glanda”. Ajunsă la Institutul Parhon, cu recomandare la un doctor foarte bun, evident, că doar nu era să mă dau pe mîna oricui, am surpriza plăcută să aflu că glanda mea e bine mersi la locul ei, staţionară în dimensiuni, că nu posedă formaţiuni de nici un fel şi că valorile hormonale sînt în limite normale. Pînă să apuc să mă bucur însă, doctorul îmi spune că trebuie să mă opereze, şi încă rapid. Păi de ce o abordare chirurgicală, dacă nu există indiciu nici măcar pentru tratament? Păi pentru că, mai devreme sau mai tîrziu, tot acolo ajungeţi, acum sau peste cîţiva ani, ca majoritatea femeilor, vine răspunsul competent, la pachet cu tavanul pe care-l simţeam din ce în ce mai aproape de cap. Inginerul de lîngă mine, om al preciziei în proiectare, întreabă preocupat: şi în ce constă, practic, operaţia? Păi se va tăia o bucată din glandă. Cît, insistă precizia din el? Nu ştiu să vă spun acum, o deschidem şi vedem atunci, ne orientăm la ochi. Inginerul, om al deciziilor ferme în execuţie, mă înşfacă de un braţ, mulţumeşte doctorului pentru timpul pierdut cu o persoană sănătoasă şi mă scoate la aer curat. Eram mai albă decît zidurile spitalului. Un om care poseda dreptul legal de a utiliza un bisturiu, în cazul în care-i permiteam, avea să decidă asupra corpului meu, cu consecinţe nu greu de anticipat, pentru tot restul vieţii.
Nici unul din reprezentanţii USL – în frunte cu interimarul de la Cotroceni – care se tot exprimă neconsultaţi pe tema anchetelor privind neregulile şi fraudele de la referendum, nu are dreptul de a intimida procurorii. Din fericire pentru noi, aceştia din urmă, din toate informaţiile de pînă acum, îşi fac inginereşte munca.
PS Mulţumesc, sînt bine sănătoasă, doar din cînd în cînd mai fac cîte o cădere de calciu. Ceea ce păţeam, de fapt, şi atunci.
Antonescu vorbește engleza ca un slav!… (remarcă de lingvist) :
Urmărind atrocele discurs al lui Antonescu, mi-am făcut următoarea remarcă: el nu e numai o sinistră maimuțăreală a limbii engleze, dar puținul pe care îl bâguie îl face pe Antonescu să vorbească engleza ca un slav!…
Iatã de ce suna atît de straniu, dincolo de accent: toate limbile europene posedă un articol hotărît și unul nehotărît (inclusiv maghiara, cu „a“/“az“ și „egy“, deși nu e o limbă indo-europeană), toate au articol, cu excepția limbilor slave. Vorbitorii de limbi slave, care nu folosesc niciun fel de articol, nici hotărît nici nehotărît, se obișnuiesc foarte greu cu articolele (der-die-das, le-la, the etc.)…
Ceilalti europeni caută instinctiv articolul atunci cînd vorbesc o limbă străină; slavii însă, fie ei cultivați, indiferent că sînt ruși, cehi sau sîrbi, trec foarte des peste articol: „we have good president“ e o greșeală frecventă la slavi.
(Lucrul se poate verifica empiric remarcând cazul particular al vorbitorilor de bulgară și macedoneană, limbi slave balcanice care și-au creat un articol, influențate de română, greacă și albaneză, si care folosesc corect articolul atunci când vorbesc alte limbi…)
Antonescu însă nu… De aceea spune el (transcriu):
„I‘m sure you know everything about economical size of this relations wiz goverment.“
„I‘m in special political situation…“
„I think we can speak about political crisis.“
„Ză gavărmănt haz program, haz politicăl progam…“
Niciun articol hotãrît sau nehotãrît… niciun „a“ sau „the“ !… Exact cum ar face-o un slav.
Si aș adăuga că insistența lui de a vorbi în englezã mai arată si o atitudine servilã si provincialã… Oamenii de stat care stiu ca nu vorbesc perfect o limbă străină, cum erau Havel, sau Mitterrand, sau Kohl, nu o vorbesc decît pe a lor în public, avînd traducătorul alături, ca de-aia eşti țară cu limbă oficială UE… Nimeni nu i-a auzit vreodata pe Havel sau Mitterrand maimuţărindu-se in engleză, iar faptul că nu făceau efortul de a poci altă limbă nu le diminua măreția, dimpotrivă… Trebuie să ai educaţia reginei Angliei ca să vorbeşti, cum vorbeşte ea, francezã.
La întrebarea (doar aparent legitimã): dar el, Antonescu, dacă știe că vorbeşte aşa prost englezã, de ce se dă în spectacol? răspunsul e simplu:
Omul e atît de abisal de prost, încît crede că nici alţii nu se pricep sã vorbească bine şi că va scăpa cu asta impresionînd!…
Da, știu ca e chiar atît de prost, pentru ca am avut un asemenea prost in familie, acolo la țară în Bărăgan, de pe unde vine şi el, un coţcar bătrîn căruia i se părea fizic imposibil ca cineva –mai ales cineva din familia lui– să vorbească altă limbă. Cînd mă întorceam în sat de la liceu și îl găseam bînd cu milițianul, popa și veterinarul, omul mă întreba, făcînd cu ochiul spre ceilalți :
— “Și zi așa, tu știi franceză, da?”…
— “Da.”
— “Ia zi, mă, ceva în franceză.”
Ziceam ceva, fără chef, știind că nimeni nu va înțelege, oricum; cînd ziceam, toți izbucneau în rîs convinși că bluffez, iar el se întorcea satisfăcut spre ei :
— “Vedeți? Ce v-am zis?”…
Eh, uite, la fel de prost e Antonescu… El chiar crede că nimeni nu își dă seama cã el nu știe, ba chiar e satisfăcut.
Şi mai e ceva la care, în mod vizibil, nu s-a gîndit nimeni în momentul în care au decis că-l vor lăsa să vorbească cu FMI (deşi parcă tot răcnise înainte ca aia nu e treaba preşedintelui):
— a adus dovada definitivă că nu a citit niciodată o carte într-o limbă străină… Adicăăă… istoric, da?
E nevoie sã fac un desen?…
Latura improvizat-parvenită a noii puteri, care ignorã totul despre cum se duc asemenea întîlniri oficiale, se vede şi din dezastrul protocolului în acel clip…
Felul băţos în care se strîng mîinile…
Distanţa de cîteva tarlale între delegaţie şi vizir…
Latura dureros de improvizată…
Iar la începutul ceremoniei o voce de muiere prost crescută din protocol răcneşte (referindu-se la Antonescu): “Are microfon, bă”?…
Era gluma aia (foarte bună de altfel), că la Cannes a fost premiată din greşeală o bandă video de la o camerã de supraveghere stradală, confundatã cu un film românesc din noul val. Din nou, viața bate umorul și ieri am asistat cu toții la crearea unei realități paralele, în circuit închis, în marele laborator social care e acum România, prin intermediul unor benzi video și al unor recitatori bine dresați.
Ziua de ieri, marti 7 august, a arătat perfect cum ar trebui să funcționeze România lui Voiculescu: o țară în vas închis, ruptã mintal de lume, unde o păpușă isterică, cu gesturi necontrolate, convinsă că e posedată de Logos, ca o marionetă de ventrilog, e plimbată prin fața demnitarilor străini siderați, ca după aia să fie transportată în studioul de televiziune al propriului ei patron și creator (studio încă nenumit “televiziune națională“), unde alte marionete, cu inteligență la fel de rău strujită, i se adresează cu Domnule Președinte (desi nu are dreptul la acest titlu).
Acolo, întreaga echipă de Chuckys se lansează într-o șarjă de o violență ce nu va fi sancționată de niciun CNA, și de o prostie abjectă dar eficace, împotriva Europei, a “băsiștilor”, a procuraturii, a judecătorilor, a tuturor institutiilor si entităților care nu corespund realității paralele pe cale de a fi creată.
Ce se întămplă în Romănia nu mai seamănă de multă vreme cu mediocritatea benignă difuzată de imperiul mediatic al lui Berlusconi… e ceva mult mai grav, este echivalentul lumii paralele create în Venezuela lui Chavez de un președinte psihopat si de structurile corupte din spatele lui care discută zilnic cu națiunea prin intermediul interminabilului său show televizat Aló Presidente și care, de asemenea, a creat o lume paralelã în creierele majoritatii populatiei.
Am mai comparat România cu o dictatură soft a Americii de Sud de azi :
“Bună dimineaţa, împuciţilor”! – Lovitura de stat „light“ :
http://www.europalibera.org/content/article/24653099.html
Ceea ce se petrece în România prin intermediul circuitului închis al presei și banilor prin care a fost creată actuala putere nu mai e comic, ci e pe cale de a deveni un nãucitor experiment social. Nu mai e vorba de de buzele pulpoase ale lui Gâdea, sau de un Mircea Badea, rãcnind agramat, clown penibil de muschiulos, împotriva Comisaresei UE Viviane Reding (care nu isi face decît datoria semnalînd derivele dintr-o tarã UE:
MB: — “Bã Vivian, da cine te-a-ntrebat?“…
E vorba de milioane de oameni îndemnați să “și-o bage în Europa“, care ar putea descoperi curînd că Europa îi transformase de fapt în nație normală, cu legi previzibile, cu subvenții în agricultură, cu limba română vorbită oficial în Parlamentul European, cu studenți care se duc gratis pe la universitați străine și mătuși care urcă în autocar când vor sã meargã să vadă turnul Eiffel fără viză..
Dar, ca și sănătatea, toate binefacerile astea nu sînt vizibile pînă nu le pierzi…
În momentul în care le vieți pierde, însã, la ghișeul ambasadei unde va trebui făcut umilitor coadă pentru viză îi veți avea, tratându-vă cu tot disprețul de care sînt capabile buzelel lor țuguiate, tot pe Gâdea și Badea… specia ăstora se descurcă în orice regim, dar pentru voi, spălații pe creier, va fi prea tîrziu.
——————-
UPDATE: Cu adevărat şocant! Antena 3 îi dă dreptate lui Băsescu.
Mi-e groază să mă gîndesc ce-au simţit la vederea titlului ultimului articol de pe Blogary, “De ce cred că procurorul Panait va fi răzbunat”.