Gata? A trecut? S-au publicat sondajele? Uite, acum pot să spun. Deși am semnat pentru Macovei, am votat, în cele din urmă, pentru Iohannis. Multă vreme am fost nehotărît dacă să o fac sau nu, însă am zis că e mai bine să mă duc.
Macovei, deși a avut cea mai agresivă campanie, a avut și unul dintre cele mai populiste programe. Pare un program făcut pe genunchi, care amestecă noțiuni de stînga cu noțiuni de dreapta și pare axat pe un singur scop – să-i bage la pușcărie pe adversarii politici. Dar nu de asta nu am votat-o. Nu am votat-o pentru că nu cred într-un mesaj anti-partide, așa bune, proaste, cum sînt ele. Un președinte trebuie să colaboreze cu parlamentul și trebuie să se supună voinței acestuia. Nu cred într-un președinte fără susținere politică, adică susținerea partidelor. Cum își aplică el programul? Pocnind din degete? Nu prea cred. Fără un partid relativ puternic în spate, așa cum e sistemul de la noi, un președinte nu poate face nimic. Apoi, nu cred în hipsterisme. A avut prea multe elemente în program care au tins să atragă mai degrabă progresiștii decît dreapta. Nu am înțeles ce legătură are Roșia Montană cu președintele țării.
Şi-a creat un cerc exclusivist și elitist de susținători. Cînd vrei să conduci o țară, încerci să atragi de partea ta oameni din toate zonele, nu numai un cerc care se autoizolează în propria-i trufie.
Ea sau staff-ul ei au lansat o serie de discuții aberante care pun sub semnul întrebării valențele ei democratice: desființarea partidelor, prelungirea programului în diaspora, re-anchetarea privatizărilor din 90 încoace, atacurile furibunde la adresa lui Iohannis, care, spun ei, ar trebui să se retragă din cursă (așa ceva e imposibil, iohannis nu se poate retrage nici dacă moare) ș.a.
Mi-a displăcut opțiunea ei pentru un prim ministru – Daniel Morar. De ce? Pentru că a anchetat corupți. Un prim ministru trebuie să facă cu totul alte lucruri decît să stea ca zbirul cu biciul pe guvern, pe parlament sau pe alte instituții.
În mare, campania Monicăi Macovei a semănat cu campania lui Nicușor Dan pentru București. Întărîtă pentru scurt timp niște exaltați, însă nu propune nimic fezabil și rezonabil.
Am votat, în cele din urmă, cu Iohannis. M-am dus la vot pentru că am considerat că avea nevoie, în primul tur, de un vot pentru moral. Nu al lui, ci al alegătorilor care vin în turul 2. Acum, cu scandalul secțiilor suplimentare din diaspora și din București, cred că motivația va fi mai mare.
Sînt conștient că ACL (sau PNL) este plină de păduchi, însă cred că e mai bine să avem, cel puțin deocamdată, un conflict între două forțe relativ egale, decît utopii sau un partid aproape unic, cum era psd-ul pe vremea lui năstase.