Bătălia de la Cretineşti

Pe o masă neagră, într-un vechi birou,
Unde curge-ntruna venin din stilou,
Scrie-ncrîncenatul, bătrîn ziarist,
Chel şi ciolănos şi cu chipul trist.
Căci în bătălia cu al lor duşman,
Oastea lui de-ocări, chiar şi peste plan,
N-a fost de ajuns fără un giurcan.
Ochii-i în orbite, adînc înfundaţi,
Mai sticlesc prin beznă, dar cam derutaţi,
Apriga-i mînie, nesfîrşita ură
Nu impresionează, n-are anvergură.
Cînd deschide gura, mimînd sentimente,
Se-nfierbîntă jalnic în rostiri demente.
Vestea se tot duce, se rostogoleşte,
Soarta îi fu crudă, lumea nu-l iubeşte.
Însă domn cu stare lîngă el veghează
Şi-uşor precum vintu’ calea-i luminează.

6 Responses to “Bătălia de la Cretineşti”

  1. morris says:

    Un cretinetz.

  2. para says:

    Cât este ziua de mare
    Mesteci la ceaun,
    Şi-o grimasă acră-ţi pare
    Weltanschauung.

  3. para says:

    Erată la ultimul vers

    Cât este ziua de mare
    Mesteci la ceaun,
    Şi-o grimasă acră-ţi pare
    Der Weltanschauung.

  4. AccesDirect says:

    Ham! Ham-ham! Ham-ham-ham! Caine rau. 🙂

  5. Florina says:

    para 😉

    trimite, te rog, linkuri la bogdan arond blogary dot ro

Leave a Reply